Partidele fac şi desfac scenariile de guvernare după alegeri. Fiecare lider se bate cu pumnul în piept arogându-şi paternitatea viitorului executiv, făcând din obţinerea calităţii de premier o chestiune de onoare. În paralel, politicienii se pregătesc pentru lupta internă în goana după un portofoliu ministerial.
Mai toate formaţiunile politice ce-şi numără sufragiile în două cifre şi-au anunţat intenţia de a guverna. Chiar şi UDMR, eternul nelipsit de la actul guvernării se gândeşte la prelungirea sejurului la Palatul Victoria pentru încă patru ani.
Externele, Internele şi Justiţia, cele mai disputate la PSD
În PSD, fiecare social-democrat de frunte îşi face calcule febrile. Cu cele mai mari şanse în a obţine cel mai bun scor electoral, PSD vizează de altfel acapararea celor mai multe ministere în cadrul unui viitor guvern de coaliţie, fie alături de un alt partid, fie cu mai multe formaţiuni politice.
Singura necunoscută clară pare a fi nominalizarea pentru postul de premier, opoziţia preedintelui Traian Băsescu faţă de o eventuală desemnare pentru acest post a lui Mircea Geoană deschizând mapa scenariilor în PSD.
Mulţi dintre social-democraţi se văd însă deja la guvernare, iar unii se consideră miniştri din umbră. Victor Ponta este pretendent la fotoliul de la Justiţie. Un posibil rival ar putea fi Cristian Diaconescu, ce are un evantai de ministere în minte, pe principiul dacă acolo nu este posibil, poate dincolo. Pomenit de o parte din pesedişti ca o variantă pentru calitatea de premier, senatorul Diaconescu s-ar mulţumi cu numirea sa la Apărare, în timp ce Titus Corlăţean, secretarul general al PSD este unul din aspiranţii la fotoliul de la Externe. Postul îl ispiteşte şi pe Diaconescu în eventualitatea în care Apărarea nu-i va reveni în urma negocierilor ce vor avea loc cu alte partide.
Vicepreşedintele PSD, senatorul Ion Toma, este cel mai vehiculat nume atunci când se aduce în discuţie portofoliul Ministerului Dezvoltării Regionale. Vicepreşedintele Constantin Niţă ar putea ocupa un loc la ministerul Economiei sau în fruntea unui minister separat al Energiei.
Intrat în vizorul Parchetului pentru presupuse însuşiri ilegale de fonduri europene, vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea se vrea nominalizat tocmai în fruntea Internelor şi Administraţiei Publice. Şi deputatul Gabriel Oprea visează la acelaşi minister, însă spre deosebire de Dragnea, nu este susţinut de Geoană.
Actualul şef al Senatului, Ilie Sârbu, ar da oricând această funcţie pentru Agricultură, iar tizului său, Marian Sârbu, i-ar surâde calitatea de ministru al Muncii. Mai tânărul deputat Nicu Bănicioiu s-a zbătut foarte mult în campanile electorale ale PSD, atât la locale, cât şi la parlamentare. Explicabil de vreme ce ţinteşte Ministerul Tineretului şi Sportului, unde pretenţii similare ar avea şi Ecaterina Andronescu.
Din partea segmentului feminin, Rodica Nassar este cel mai pomenit nume pentru Sănătate, dar Cultura ar putea reprezenta o variantă de rezervă. Dan Nica este gratulat deja de partizanii săi din partid cu titulatura de ministru la Transporturi.
Coordonatorul campaniei PSD, Miron Mitrea, şi-ar rezerva o funcţie de vicepremier într-un guvern de la care se aşteaptă să aibă mai multe posturi de acest gen pentru a mulţumi eventualii parteneri de guvernare. În caz contrar, Transporturile ar constitui o oportunitate pentru Mitrea.
Aliaţi cu PSD în campania pentru parlamentare, conservatorii se gândesc să participle la masa împărţirii ministerelor. Un eventual post de vicepremier, IMM-urile pentru Silvia Ciornei, plus mai multe locuri de secretari de stat şi şefii de agenţii. Se are în vedere şi readucerea lui Codruţ Sereş în viitorul guvern, susţin unele surse din partid.
Aripa conservatorilor, versus tineretul PD-L
În tabăra democrat-liberală numele lui Emil Boc este din ce în ce mai mult asociat de colegii de partid cu calitatea de premier. Deşi Theodor Stolojan a fost făcut cunoscut înainte de campanie ca varianta cea mai probabilă pentru această funcţie, opoziţia manifestată de PNL şi PSD faţă de o astfel de propunere i-a silit pe cei din PD-L să se gândească la variante de rezervă. În tabăra ardeleană, Boc este perceput ca unul dintre potenţialii premieri.
La capitolul portofolii, în PD-L se dă o luptă între aripa conservatoare, care susţine pentru aceste posturi miniştrii vechi şi un curent care ar vrea nume noi, recrutate în special din rîndurile tinerilor.
Favoriţi la ministere sunt, în general, foştii miniştri PD din guvernul Tăriceanu I. Portofoliul Finanţelor pare a fi dorit de Adriean Videanu, coautor al programului de guvernare împreună cu Valeriu Stoica. Favorită a preşedintelui Băsescu, Monica Macovei este dată ca sigură pentru un nou portofoliu la Justiţie, deşi este pomenit în context şi numele deputatului clujean Daniel Buda.
Sulfina Barbu - şefa Organizaţiei de Femei PD-L s-ar califica pentru o nouă nominalizare la Ministerul Mediului, Economiei sau în zona absorbţiei fondurilor comunitare. Ministerul Economiei l-ar dori şi fostul vicepremier Gheorghe Pogea. Lui Gheorghe Pogea i s-ar oferi un Minister al Energiei şi Resurselor.
La rândul său, secretarul executiv al partidului Mircea Toader ar putea avea şanse pentru Ministerul de Interne numai în cazul în care Vasile Blaga, secretarul general, ar avea o altă ţintă executivă. De altfel, de numele lui Blaga a fost legat şi un viitor minister al Descentralizării, Internelor şi Reformei Administrative.
Transporturile ar putea fi disputate în PD-L: Radu Berceanu, în prezent fără funcţie de conducere în partid, are un concurent în Anca Boagiu, ce aruncă însă un ochi şi spre problematica afacerilor europene. Un alt nume vehiculat pentru acest minister este cel al lui Răzvan Murgeanu, iar pentru Pogea un astfel de minister nu ar fi de lepădat.
Gheorghe Flutur, Valeriu Tabără şi Marian Hoinaru s-ar dori miniştri la Agricultură, iar Cristian Rădulescu, deseori criticat pentru prestaţia sa ca lider de grup la Camera Deputaţilor, la Sănătate.
Cu ambiţii de ministru deja făcute publice în această campanie, deputata Monica Iacob-Ridzi este luată în calcul la Educaţie sau la un viitor Minister al Tineretului şi Sportului. Tot pentru Educaţie are intenţii similare şi fostul ministru Mircea Miclea.
Apărarea ar fi rezervată pentru consilierul prezidenţial Mihai Stănişoară, deşi în unele cercuri este pomenit şi vicepreşedintele Sorin Frunzăverde, actual deţinător al şefiei CJ Caraş-Severin. La Ministerul Muncii, Gheorghe Barbu, fost ministru de profil are un cotracandidat în Roberta Anastase.
Cu mai puţine şanse pentru Externe este privit Mihai-Răzvan Ungureanu, fost ministru de resort, deşi a colaborat bine cu Traian Băsescu. Un alt nume mai bine cotat pentru această funcţie este cel al fostului ambasador şi actual candidat la parlamentare, Toader Paleologu. El a mai fost în trecut dorit pentru această funcţie, dar de către liberali, care căutau un nou ministru de Externe după demisia lui Ungureanu. La acea vreme, Paleologu a refuzat însă oferta PNL.
Cumetrii şi anticumetrii în PNL
Conştienţi că vor fi vioara a treia după alegeri, liberalii par decişi totuşi să negocieze de pe poziţii forte funcţia de premier şi obţinerea a cel puţin 3-4 ministere cheie. Şi în acest partid există mai multe tabere dispuse să negocieze separat cu PSD sau PD-L pentru formarea noului guvern: grupul lui Relu Fenechiu, cel care îl susţine pe Călin Popescu-Tăriceanu şi gruparea lui Crin Antonescu, Norica Nicolai şi Ludovic Orban.
"Părintele" cumetriilor de partid, Relu Fenechiu vizează de altfel portofoliul Transporturilor, de departe acest domeniu anunţându-se a fi cel mai disputat de partidele politice în perioada post-electorală.
Teodor Meleşcanu şi-ar dori prelungirea sejurului în fruntea Apărării dacă negocierile vor duce la păstrarea acestui minister în curtea liberală. Varujan Vosganian este un alt nume apropiat cercului lui Tăriceanu, continuarea mandatului la Finanţe sau în fruntea unui minister al Economiei fiind de dorit.
De cealaltă parte, Norica Nicolai încearcă atingerea unui mai vechi deziderat: portofoliul Apărării, în timp ce tehnocratul Dacian Cioloş este menţionat, pentru buna sa imagine, în planurile liberale la Agricultură.
Nici un guvern fără UDMR
UDMR ar vrea să facă parte la rândul său din viitorul cerc de putere, în ciuda declaraţiilor bombastice de campanie aruncate de restul actorilor politici cu privire la excluderea Uniunii din viitoarele scenarii de guvernare. Dacă programul de guvernare va fi "potrivit", iar partenerii vor fi "de încredere", a lăsat să se înţeleagă recent liderul Uniunii, Marko Bela.
Politicienii din UDMR mizează pe crearea unui guvern de coaliţie postelectoral, în care voturile propriilor parlamentari să le ofere posibilitatea obţinerii unor ministere necesare pentru propriile obiective: cel al Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, împreună cu portofoliul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi eventual alte agenţii care să le ofere acces la fondurile ce ţin de infrastructura şi administraţia locală.
