Criza economică loveşte România în primăvară

Economiştii Ministerului Finanţelor spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România în toată forţa lor în al doilea trimestru al anului viitor. Totuşi, amploarea ei va fi mai mică decât în UE.

 

La primăvară, românii sunt invitaţi în natură. Să-şi caute hrană.

Adevărata criză economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, a declarat Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de evaluare a veniturilor bugetului din Ministerul Finanţelor, în cadrul unui seminar organizat de minister. „De obicei, economia noastră reacţionează cu o întârziere de şase-şapte luni la ce se întâmplă în Uniune. Aşa că prin al doilea trimestru al anului vom resimţi noi criza economică. Acum e relativ linişte datorită contractelor încheiate înainte de izbucnirea crizei“, a spus Măntescu.  Expertul Finanţelor crede însă că efectele negative asupra afacerilor din România vor fi mai reduse decât în UE, pentru că am avea un fel de „rezervă“ în relaţiile comerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai puţin de 27% în ultimul an.  În plus, structura ciudată a consumului, în care alimentele şi bunurile de strictă necesitate au o pondere importantă, ar putea fi un alt antidot pentru criza economică. „Ponderea alimentelor şi a bunurilor de strictă necesitate ocupă 65% din consumul românilor. Pe de altă parte, autoconsumul, o parte de cerere şi ofertă care e inflexibilă, este la noi chiar mai mare decât în Bulgaria“, a afirmat Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, la acelaşi seminar.  Totuşi, 70% din balanţa comercială a României este cu Uniunea Europeană, indice care „asigură“ un import de criză destul de însemnat. În acelaşi timp, România se află la capătul unui ciclu de creştere economică puternică. „Ne aflăm la capătul unui ciclu de creştere economică susţinută care a început acum 8-9 ani. O să fim testaţi de această situaţie dificilă externă. Politica fiscală este cheie în această perioadă. Cu preponderenţă politica salarială, pentru că este puţin probabil să se majoreze taxele în condiţiile în care vom avea o încetinire a creşterii economice“, a mai spus Măntescu.  Pe de altă parte, Ghizdeanu a arătat că primele efecte ale crizei s-au simţit încă din vară, mai ales în producţie. Temporar, am avut un avantaj pe acest palier pentru că scăderea producţiei s-a manifestat mai întâi în UE şi atunci firmele româneşti au putut vinde mai bine. Însă în ultimele luni au apărut probleme serioase în industria auto locală, în industria mobilei şi în producţia de aparate electrice.  Oficialii din minister mai cred că pe partea de investiţii străine directe nu vom avea probleme. „Ciclul investiţiilor străine în România a început abia în 2004. Din 2006 au început profiturile lor. Foarte mari. Am avut o rată a profitului reinvestit în aceste afaceri de 2-3 miliarde de euro pe an. În 2008 sunt 2,5 miliarde de euro reinvestiţi. În 2009, cel puţin două miliarde de euro vor fi investiţii străine directe din profitul reinvestit“, a declarat Ghizdeanu. Şeful Prognozei spune că n-ar trebui să ne temem prea tare de şomaj. „Acum avem un şomaj de 6,3%. Cifra oficială este de 4%, dar mai sunt 2,3 procente la şomajul neînregistrat. Estimăm că acest şomaj total va ajunge anul viitor la 6,5%. Nu vom avea probleme cu şomajul. Trimestrial, sunt cel puţin 100.000 de locuri de muncă vacante“, a explicat Ghizdeanu.  Creşte producţia de şomeri  Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, a declarat la Realitatea TV că aproximativ 17.000 de români ar putea fi disponibilizaţi până la sfârşitul anului din cauza crizei economice. Estimarea ar proveni dintr-o analiză a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi, potrivit Elenei Baboi, director Piaţa Muncii la ANOFM, „cifra nu este cu mult mai mare faţă de anul trecut, poate cu 1.000 de persoane, pentru că în această perioadă angajatorii din construcţii îşi restrâng activitatea şi mulţi dintre cei care anunţă disponibilizări nu le pun în practică“. Criza se va face simţită prin creşterea numărului de şomeri mai degrabă în 2009, mai spune Baboi, cu precădere în domeniile agricultură, confecţii, construcţii şi cel al maşinilor. În plus, Eugen Blaga, directorul pe Politici de Forţă de Muncă din Ministerul Muncii, susţine că probleme vor fi şi cu românii care se vor întoarce din străinătate şi vor intra în rândul şomerilor. Oficialii afirmă, totuşi, că şomerii proveniţi din disponibilizări vor putea fi absorbiţi în domeniile cu lipsă acută de forţă de muncă şi că, dacă va fi nevoie de mai mulţi bani, se va recurge la rectificarea bugetului pe anul viitor.