Tabara Galaciuc, Vrancea

Sigur ai auzit de el

Daca esti Politician stii unde este vrancea.

Daca esti informatician stii unde se aduna lumea sa participe in fie care an la InfoEducatie in luna lu august

Daca esti din vrancea sigur ai auzit de organizatia voluntara Strategiei Nationale Actiunea Comunitara (SNAC)

Tabara este situala in munti Vrancei la kilometrul 69 al drumului national 2D Focsani - Targu Secuiesc si la altitudinea de 640 de metri. Este, bineinteles, proprietate de stat. Localitatea cea mai apropiata este satul Tulnici, pe langa care curge raul Putna

Se ajunge:

De la Focsani se poate ajunge in tabara cu unul din autobuzele spre Brasov, Gresu sau Tulnici microbuzul sau autocarul il puteti lua de la Autogara Focsani de langa obor. Daca alegeti sa faceti calatoria spre Galaciuc cu masina, veti merge pe drumul 2D. Cele 27 de cabane ale taberei va asteapta !

Ce este fumos in acest loc:

In primul rand ai parte de o liniste totala in mijlocul naturi unde esti rupt de civilizatie urbana, masini , glansoane , CO2 si stresul de zi cu zi. daca te gandesti sa te duci iti recomand ca nu iti ei telefonul sau de un stic usb cu conexiune 3G sau internet daca vrei sa ai parte de liniste.

Ce ai sa gasesti acolo, un teren de fotbal pe 24m - 48m , 2 terenuri de baschet, o scena de teatru, un peisaj de nedescris de frumos ce spune milioane de cuvinte si sentimente care nu ai mai avut parte de ele pana acum.

Cabanele sunt amplasate cu fata spre vest pentru a avea parte de primele raze ale soarelui de dimineata.

In drum spre tabara mai poti vedea cinci din cele 7 sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia, la o distanţă de 75 km de Focşani. Se pot vizita: staţia seismică Vrâncioaia, rezervaţia naturală "Cheile Tişiţei", Cascada Putnei, Păstrăvăria Lepşa, Schitul Lepşa, Staţiunea soveja, Monumentele istorice de la Soveja, Mărăşti, Mărăşeşti şi Focşani; Casa Memorială "Ion Roată"; Monumentul "Ecaterina Teodoroiu"; Monumentul "Pe aici nu se trece" - Tişiţa; Monumntul lui Şefan cel Mare şi casa Tudora Vrâncioaia; beciul domnesc Odobeşti; focul viu de la Andreiaşu; Mănăstirea Mera - ctitoria Cantemireştilor; Muzeul satului vrâncean - Petreşti; hrubele Ştefan cel Mare - Panciu; Cascada Putna.

In perioada 2-8 august 2010

Cea de-a III-a ediţie a Proiectului internaţional de vară „Gălăciuc 2010“

Alte Poze din tabara. Cu sprijinul Munte organizat de Concurs

Zilele Bacaului

In data de 13- 16 august se va desfacura Zilele Bacaului.

O sa revin in data ce am mai multe informati legat de aceste zile, si esiti dn casa dupa orele 18 ca intre orele 11-18 sunteti expusi radiatilor de tip "A" care va poate afecta grav sanatatea.

Caffe, dauneaza sau nu ???

După nenumărate avertismente privind riscurile care apar în urma consumului de cafea, cercetătorii americani vin cu o nouă ipoteză: cafeaua NU dăunează grav sănătăţii! Ba chiar ajută, în unele cazuri, la prevenirea unor boli precum diabetul, cancerul de ficat, ciroza sau Parkinson. "Cafeaua era considerată a fi nesănătoasă, însă acum avem păreri diferite. Nu recomandăm consumul de cafea în scopuri terapeutice. Spunem doar că este o alegere bună", a declarat unul dintre cercetători, citat de LA Times. Nu trebuie uitate, însă, diferenţele majore dintre cafea şi cafeină. "Cafeaua este o băutură complexă care conţine sute, dacă nu chiar mii de ingrediente. O ceaşcă de cafea conţine 2% cafeină şi 98% alte ingrediente", susţine un alt cercetător. Cafeina este o substanţă alcaloidă, folosită în medicină ca stimulent. Indiferent de băutura în care se regăseşte, cafeina poate provoca anxietate şi, în unele cazuri, insomnie. În cazul femeilor însărcinate, părerile sunt împărţite când vine vorba de efectele nocive pe care consumul de cafeină l-ar putea avea asupra fătului. O cantitate de 200 de miligrame (cât conţine o ceaşcă normală de cafea), zilnic, este considerată a fi "în regulă" pentru femeile gravide. Pentru oamenii care suferă de hipertensiune, o doză mare de cafeină poate intensifica presiunea arterială. Însă cafeaua decafeinizată nu ar trebui să creeze probleme. În plus, cafeina din cafea pare să aibă mai puţine efecte nocive decât cea din cola spre exemplu, întrucât, în cazul cafelei, celelalte substanţe din compoziţie au efecte opuse faţă de cele ale cafeinei. Peste 20 de studii efectuate la nivel mondial au scos la iveală faptul că, atât cafeaua simplă, cât şi cea decafeinizată scad riscul de apariţie a diabetului de tip II, în unele studii cu până la 50%. Consumul de cafea pare să aibă efecte benefice şi în cazul celor care suferă de ciroză, în special de cea provocată de alcool. Totodată, cercetătorii consideră că riscul apariţiei de cancer la ficat scade odată cu consumul de cafea. Şi pentru cei predispuşi la îmbolnăvirea de Parkinson există veşti bune. Potrivit unor studii recente, în cazul lor cafeina este cea care ajută la prevenire. Noile studii mai scot la iveală şi faptul că este mai bun consumul de cafea filtrată, întrucât filtrul reţine o serie de substanţe care pot fi nocive organismului.

Cura de gutui, aur curat pentru sanatate

Bucura-te de bogatiile toamnei, dar nu uita sa te pregatesti pentru sezonul rece. In luna octombrie, iti propunem cura cu gutui, „merele de aur” din bucataria bunicii, dupa care ne furisam mereu in copilarie. Pline de vitamine si minerale, ele alunga primele simptome de raceala, fortifica organismul si actioneaza ca un puternic antioxidant. In compoturi, tarte sau magiun, ele pastreaza o aroma care ne face sa spunem ca toamna miroase a gutui! Rude apropiate cu merele si perele, gutuile isi au originile in regiunea Caucazului, in sud-vestul cald al Asiei. Sunt cunoscute inca din antichitate, iar in prezent, exista anumite indicii potrivit carora referirile din acea vreme la mere, aveau in vizor, de fapt,gutuile.  Fructe mari, foarte aromate, avand suculenta redusa, gust astringent si consistenta tare, gutuile sunt mai putin consumate ca atare si mai mult sub forma de preparate: compot, gem, dulceata, nectar, jeleu, marmelada. De altfel, cuvantul „marmelada” isi are radacina in echivalentul portughez al cuvantului „gutuie”, marmelo.  Datorita importurilor de marmelada de provenienta portugheza ce explodasera prin secolul al XV-lea, cuvantul a intrat si in vocabularul britanicilor care savurau inca de pe atunci doua sortimente de „marmalade”: rosie si alba.  Proaspete sau prelucrate? Atunci cand sunt gatite la temperaturi inalte, gutuile capata o culoare rosiatica, intrucat, sub actiunea acizilor, pigmentul antocianina inlocuieste leucoantocianina, cea care da culoarea galben pal a pulpei fructului. De asemenea, prin prelucrare, gustul astringent al gutuilor se atenueaza, lasand aroma placuta sa invadeze simturile. Proaspete sau prelucrate, gutuile sunt o sursa semnificativa de zaharuri simple, usor asimilabile, elemente minerale si vitamine. Continutul ridicat de substante pectice, concentrate mai ales in coaja, le confera un grad mare de gelificare.  In plus, pectina are un rol important in reducerea colesterolului, a riscului de boli grave cardiovasculare si in eliminarea din organism a substantelor toxice, in special a metalelor grele.  Valoarea nutritionala la 100g fruct Carbohidrati - 15,3 g; Zahar - 12,53 g; Fibre - 1,9 g; Grasimi - 0,10 g Proteine - 0,4 g; Apa - 83,8 g; Vitamina A - 40 mg; Vitamina B3 - 0,2 mg; Vitamina B6 - 0,04 mg; Vitamin B9 - 8 mg; Vitamina C - 15,0 mg; Calciu – 8 mg; Fier - 0,7 mg; Magneziu - 8 mg; Fosfor -17 mg; Potasiu - 197 mg; Sodiu - 4 mg; Valoare energetica - 60 kcal (240 kJ) Medicamentul toamnei Pentru ca toamna s-a instalat deja, iar virozele respiratorii au inceput sa ne dea tarcoale, specialistii in fitoterapie recomanda consumul zilnic de gutui. Acestea nu doar ca ne feresc de raceli, dar previn anemia si stimuleaza pofta de mancare.  O gutuie pe zi ne tine departe de inflamatiile gatului, destul de frecvente in sezonul rece, iar semintele macinate au un efect calmant extraordinar in caz de tuse si bronsita. 37%din doza zilnica recomandata de vitamina C au 100 g de gutui In conditiile in care un singur fruct poate ajunge la 800 de grame, rezulta ca o gutuie pe zi acopera tot necesarul de vitamina C. Beneficiile gutuilor Tratament impotriva racelii Capriciile toamnei aduc in prim plan doua dintre cele mai frecvente afectiuni specifice sezonului rece: gripa si raceala. Daca organismul este slabit, nu va rezista atacurilor virulente, existand posibilitatea de a contacta bolile de mai multe ori pe an. Tocmai pentru a ne pazi de aceste pericole, natura ne-a pus la dispozitie gutuile, fructe aflate intre cele mai bogate in vitamine si minerale. Cu un continut ridicat de glucide, vitaminele A, B, C, calciu, potasiu, fosfor, magneziu si fier, ele intaresc sistemul imunitar si il ajuta sa lupte impotriva virozelor respiratorii. Infuzia de coji si frunze de gutui, in combinatie cu mierea de albine, calmeaza tusea, inlatura raguseala si elibereaza caile respiratorii.  Pulpa rasa de la o gutuie, lasata la infuzat in apa fierbinte, este un excelent remediu in caz de angina, fie ca se bea, fie ca se foloseste pentru gargara. Puternic antioxidant Un studiu recent efectuat in Turcia a dezvaluit proprietati antioxidante uimitoare ascunse in pulpa deliciosului fruct. Rezultatele cercetarii au plasat gutuia in topul celor mai puternice arme in lupta cu radicalii liberi si implicit cu imbatranirea prematura. Si asta in conditiile in care cercetatorii de la Universitatea Ankara au descoperit ca doar rodiile bat gutuile in privinta nivelului de fenoli si flavonide din componenta.  Dieta si nutritie sanatoase Asocierea tanin-pectina din gutui are actiune astringenta asupra mucoasei gastro-intestinale, motiv pentru care fructul este deosebit de eficient in tratarea diareei si dizenteriei. Datorita fibrelor din continut, gutuile asigura tranzitul intestinal, fiind astfel benefice si in caz de constipatie.  O singura feliuta poate sa taie greata, combate starile de voma si de salivatie abundenta. Mestecata incet, dupa masa, are capacitatea de a improspata respiratia, indepartand mirosul urat al gurii. Si, nu in ultimul rand, gutuile sunt recomandate in curele de slabire: fiind acide, intervin cu succes in neutralizarea grasimilor. Tratament Impotriva racelii Capriciile toamnei aduc in prim plan doua dintre cele mai frecvente afectiuni specifice sezonului rece: gripa si raceala. Daca organismul este slabit, nu va rezista atacurilor virulente, existand posibilitatea de a contacta bolile de mai multe ori pe an.  Tocmai pentru a ne pazi de aceste pericole, natura ne-a pus la dispozitie gutuile, fructe aflate intre cele mai bogate in vitamine si minerale. Cu un continut ridicat de glucide, vitaminele A, B, C, calciu, potasiu, fosfor, magneziu si fier, ele intaresc sistemul imunitar si il ajuta sa lupte impotriva virozelor respiratorii.  Infuzia de coji si frunze de gutui, in combinatie cu mierea de albine, calmeaza tusea, inlatura raguseala si elibereaza caile respiratorii. Pulpa rasa de la o gutuie, lasata la infuzat in apa fierbinte, este un excelent remediu in caz de angina, fie ca se bea, fie ca se foloseste pentru gargara.

Foto: GULIVER, SHUTTERSTOCK, RED DOT

Autor: Diana Suciu

Un pahar pe zi de bere, sanatate si placere

Secole de-a randul, oamenii si-au ridicat paharele si au inchinat in cinstea sanatatii. Poate ca, in subconstient, si-au dat seama ca berea are ingrediente sanatoase. Pentru ca, in prezent, examinarile stiintifice ne-au confirmat: berea contribuie la sanatatea vietii noastre.  Exista astfel tot mai multe dovezi care sprijina beneficiile nutritionale ale consumului moderat de bere ca un stil de viata sanatos. Iata o lista de motive care ne conving: Previne cancerul O anumita substanta derivata din hamei este cunoscuta pentru actiunea sa de prevenire a cancerului de prostata si de colon. In plus, poate fi chiar o forma de tratament hormonal pentru femei. Suplimente de vitamine Berea este facuta din cereale, apa si drojdie. Destul de frecvent utilizate sunt boabele de orz si grau, bogate intr-o varietate devitamine care supravietuiesc procesului de fermentare si filtrare. Berea furnizeaza cantitati modeste de vitamina B, plus cantitati mult mai mari de magneziu, seleniu si alte oligoelemente. Si ar mai fi de mentionat continutul de vitamina B6 care reduce nivelul homocistinei, substanta vinovata de aparitia bolilor de inima. Tot despre bolile de inima Studiile arata ca un pahar de bere pe zi pentru femei si doua pahare pe zi pentru barbati reduc riscul de accidente vasculare celebrale, boli cardiace si boli vasculare. Se spune ca un consumator moderat de bere isi reduce riscul de atac de cord cu 20%.  Mai putin colesterol Consumatorii de bere au un nivel crescut de lipoproteina de inalta densitate, numita adesea “colesterol bun”, ce constituie o forma de protectie impotriva grasimilor periculoase din sange. Ei au, de asemenea, cantitati mai mici de fibrinogen, o proteina care impiedica formarea cheagurilor de sange. In plus, berea contine polifenoli, ce reduc nivelul de colesterol rau.

Previne formarea pietrelor la rinichi Consumul de bere poate reduce riscul de a dezvolta pietre la rinichi. Un studiu finlandez a aratat ca riscul de a forma pietre la rinichi este cu 40% mai mic in cazul bautorilor de bere. Radioprotectie impotriva razelor X Cercetatorii japonezi au constatat ca berea ajuta la reducerea daunelor cromozomiale in urma expunerii la radiatii. In urma testelor s-a aratat ca subiectii consumatori de bere expusi la radiografii si alte tipuri de radiatii prezinta cu 30% mai putine aberatii in celulele sanguine. Ajuta memoria Unele cercetari au aratat ca in cantitati moderate, alcoolul ajuta si memoria. Oamenii de stiinta suedezi au aratat ca soarecilor care au “servict” zilnic putin alcool le-au aparut noi celule nervoase in creier.  Incetineste procesul de imbatranire Cercetatorii din Austria si Republica Ceha au aratat ca berea are un efect anti-inflamatoriu si poate incetini procesul de imbatranire.  Bere versus vin Studiile au aratat ca berea are beneficii asemanatoare consumului de vin. Bautura preferata a “drojdierilor” contine o cantitate de polifenoli similara cu cea a vinului rosu si de 4-5 ori mai multi polifenoli decat vinul alb. Toturi, mortalitatea cauzata de bolile de inima si cancer este mai scazuta la consumatorii de vin. Berea este mai nutritiva decat vinul. Berea nefiltrata contine aproape toate vitaminele B , multe minerale, cat si o cantitate mai mare de antioxidanti decat vinul. De asemenea, asigura o crestere cu 30% a vitaminei B6 in sange, un lucru pe care nici vinul si nici alta bautura nu il pot face.  Si nu in ultimul rand, berea este o sursa bogata de siliciu, un mineral care imbunatateste densitatea osoasa. Studiile efectuate indica o scadere substantiala a riscului de osteoporoza in cazul consumatorilor de bere, comparativ cu cazul consumatorilor de vin.

Sărutul, modalitate de evaluare a partenerului în vederea reproducerii

Sărutul este o modalitate de a evalua partenerul în vederea reproducerii, declanşând procese chimice şi biologice în creier, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani de la universitatea Rutger din New Jersey, informează AFP.

Potrivit cercetătorilor, sărutul nu numai că relaxează şi creşte ataşamentul faţă de partener, dar poate reprezenta şi o modalitate importantă de a evalua un posibil partener pentru reproducere. 

Cercetătorii au analizat saliva şi sângele unor cupluri de studenţi, după ce aceştia s-au sărutat timp de 15 minute. Analiza a arătat importante schimbări ale nivelurilor de oxitocină (hormon care acţionează în formarea cuplurilor) şi cortizol (hormon legat de stres), comparativ cu nivelurile înregistrate înainte de momentul sărutului. 

Potrivit profesorului de antropologie Ellen Fisher, sărutul a evoluat pentru a stimula trei sisteme cerebrale cu roluri cheie în împerecherea şi reproducerea cuplurilor - unul legat de dorinţa sexuală, alimentat de testosteron, al doilea responsabil de pasiune, asociat cu activitatea dopaminei, iar al treilea, asociat cu nivelul de oxitocină, controlează ataşamentul şi permite unui cuplu să rămână împreună destul de mult timp, pentru a creşte copii.